Pentru reflecție și Sfântul Discernământ
Interviu cu Maria Simma din cartea „Scoateți-ne de aici”
Unele suflete din Purgatoriu i-au spus Mariei Simma (suflet victimă, născută în Austria; revelații sub îndrumarea episcopului locului) că unul dintre păcatele pentru care trebuie să sufere mai mult, este pentru că s-au împărtășit în mână.
Maria explică: în condițiile normale, numai mâinile consacrate ale preoților pot distribui Împărtășania. Cu excepția „circumstanțelor extraordinare”.
„Extraordinare” nu se referă la diferența între faptul că fidelii trebuie să aștepte două minute în loc de zece pentru a primi Împărtășania. (astăzi laicii și preoții se grăbesc în toate).
Ea explică: „Într-o zi, o femeie care distribuia Împărtășania, insista la alte femei să înfăptuiască la fel, a murit. Înainte de funeralii, sicriul era deschis pentru ca să-și ia rămas bun familia și prietenii, după s-a închis. Dar o rudă apropiată a ajuns târziu și i-a cerut preotului să-l deschidă pentru a putea să-și ia rămas bun de la decedată. Preotul a ridicat capacul și a privit înăuntru. Mai mulți au văzut că mâinile femeii erau negre. Acest semn, pentru mine, ca și pentru restul, a fost confirmarea de la Dumnezeu că mâinile neconsacrate nu pot distribui pe Isus pe timpul Împărtășaniei.”
Maria Simma a eliberat 40 sau 50 de preoți sau episcopi din Purgatoriu, majoritatea pentru că au promovat Împărtășania în mână sau alte ireverențe. Ea numește Împărtășania în mână „lucrarea diavolului”. Mulți sunt, din lipsă de iubire față de Sfânta Liturghie, lipsă de iubire față de rugăciune și post, nu au citit breviarul și repet, pentru Împărtășania în mână.
Sufletele din Purgatoriu mi-au spus că nici un papă, până astăzi, nu a sprijinit Împărtășania în mână. Rit care a fost format de un grup de cardinali și episcopi. Toți papii știau foarte bine că Împărtășania în mână este împotriva venerației Celui mai Sfânt dintre Sfinți.
Cunosc o femeie foarte bună care se îndoia despre aceasta, explică Simma, și pur și simplu I-a cerut Lui Isus Însuși să îi trimită un semn clar pentru a se putea lămuri. Isus așa a făcut: următoarea dată când a fost să primească Împărtășania în mână, a pus Euharistia în palma mâinii sale. Imediat cum a pus-o acolo, Ostia s-a ridicat din mâna ei, a urcat și a dispărut în aer. Acest miracol mic, de asemenea a fost în prezența a diverși martori.
Din cartea „Dă-mi să beau” 2008:
Isus spune: „Totul este abilitat pentru profanare și sacrilegiu și pe miniștrii Mei nu-i interesează, ei trăiesc comod astfel. Laicii dau Împărtășania și va veni o zi în care Sfântul Sacrificiu al Crucii, de asemenea îl degradează în așa formă că Mă împiedică să cobor în Ostie.”
Annaliese Michel, 1976 (incoruptă)
Când această tânără de 16 ani, dintr-o familie pioasă germană, a fost brusc necăjită de o posesie demonică, demonul, pe durata unui exorcism ordinat de episcopul local, a fost obligat să spună următoarea: „Chestia (Ostia consacrată) nu trebuie să se pună în mâini. Preoții trebuie să aibă curaj. Laicii nu trebuie să o distribuie. Pe durata distribuirii acestui Lucru (Sfânta Împărtășanie) trebuie să se îngenuncheze. Prin mandatul Aceleia, semnalând o statuie a Fecioarei ce era aproape, Împărtășania în mână trebuie să fie abolită pentru că este lucrarea mea. Episcopul trebuie să interzică Împărtășania în mână, dacă o poate reuși.”
https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=453791245973032&id=100040264819942
